bat câmpii

Bucureşti, autobuzul 300. Un El şi o Ea, porumbei îndrăgostiţi. Stau lângă uşa de la mijloc şi se ţin în braţe, şi se giugiulesc. Lângă ei, Nadia. Autobuzul stă la un semafor.
Ea, privind în treacăt pe geam: Ia uite…”Pentru siguranţa dumneavoastră, această zonă este supravegheată cu camere video”.
El: Da, te mai şi anunţă. Chiar lângă camera video. Ce proşti.
Ea: Unde e camera video?
El, zâmbind tandru: Acolo, n-o vezi? (arată spre camera video, aflată pe stâlp, deasupra anunţului sus-menţionat)
Ea: Unde?? Aia e camera video??
El: Da, pui.
Ea: Nu e.
El: De ce?
Ea: Nu arată a cameră video!
(S-a făcut verde şi autobuzul pleacă)
El, îngăduitor: Era camera video. Cameră video rotativă. N-ai mai văzut până acum?
Ea: Aşa rotundă, ca un felinar?
El: Da, pui.
Ea: Fugi d-aici. Aia nu era cameră video.
El: Dar ce era??
Ea: Un…bec?
El: Un bec.
Ea: Arăta a bec.
El: Ce să caute un bec acolo?
Ea: Lampă d-aia de iluminat.
El, enervat, îi dă drumul din îmbrăţişarea giugiuloasă.
El: Cameră video. Rotativă. Am avut şi eu la magazin, nu mai ştii?
Ea: Nu arăta aşa. Aia nu era camera.
El: Chiar n-ai habar cum arată o cameră video???
Ea: Ba da, şi nu arată aşa!
El, iritat: Termină!
Ea: Tu să termini!
Tac şi îşi aruncă priviri crunte. Apoi El se întoarce spre Nadia, care stă dubios de aproape de ei şi le aruncă priviri la fel de crunte.
El: Ce vrei?
Nadia: VREAU SĂ COBOR! STAŢI ÎN UŞĂ!
Apoi îi dă la o parte pe îndrăgostiţii pasionaţi de camere video şi se întreabă-n gândul ei: „De ce ori de câte ori dau peste un cuplu de Proşti prin oraş, Ea e întotdeauna mai proastă?”
Din această dilemă nu pot ieşi.