De fapt, aveam de mult, asa, o vaga banuiala cum ca n-as fi in toate mintile sau ca, macar la un moment dat in viata, voi inceta sa mai fiu. (mai mult…)
Cei care nu au urmărit niciodată serialul TV de mare angajament „Caracatiţa” pot să se oprească aici. Lor le voi adresa, politicos, întrebarea: „Ce fel de oameni sunteţi???”
Deci. „Caracatiţa” era un serial poliţist italienesc care s-a dat pe TVR în anii 90 şi apoi în reluare de vreo două ori şi-n zilele noastre, centrat pe ideea generală că viaţa e oribilă şi oamenii, de rahat. Partea cea mai bună a Caracatiţei era coloana sonoră genială. Pe locul 2 în clasamentul părţilor cele mai bune ale Caracatiţei: il comissario Corrado Cattani, acest don Quijote al luptei împotriva Mafiei. De fapt, serialul a continuat mult şi bine şi după moartea lui Corrado in seria 4, dar eu nu m-am mai uitat. Caracatiţa fără Corrado era ca nunta fără lăutari. (mai mult…)
Trei telenovele de succes
1. “Pinguinii de sex incert care se iubeau, adică de fapt doar unul dintre ei”, episodul 5
2. Mariciui (mai mult…)
(Later edit: pentru că eu sunt desene şi desenele sunt eu, m-am gândit să adaug şi o operă melodramatică, în ton cu subiectele melodramatice: telenovele şi Traian Ungureanu)
- ghid inspirat de vizionarea repetată şi mai mult involuntară a serialului cu Mariciui, precum şi a altor seriale minunate, de-a lungul vremii, începând cu Mala muher, când aveam vreo 4 ani (mulţumesc, mamă! îmi mai dai şi mie telecomanda aia?) -
Personaje indispensabile:
1. Ea. Ea e frumoasă (serios, chiar e), săracă- adică dată cu funingine pe faţă, are hainele franjurate ca indienii şi se exprimă înghiţind cuvintele şi folosind termeni din popor precum „acicopalada” (adică şucărită). Ea are două nume, dintre care unul e neapărat Maria. Pe Mariciui, de pildă, o cheamă de fapt Maria de Hesus. Ea e orfană, dar Nu a fost violată de îngrijitori, pentru că a fost îngrijită de un popă cumsecade, care Nu a violat-o nici el. Părinţii ei sunt foarte bogaţi, dar au părăsit-o când era mică pentru că maică-sa a fost părăsită de taică-su când era gravidă (ulterior s-au împăcat). Ea e virgină. NEAPĂRAT. Nici o protagonistă de telenovele nu poate avea o viaţă sexuală înainte de a-l cunoaşte pe El. (mai mult…)
Mai e puţin, foarte puţin şi voi încheia definitiv conturile cu Fejesece, asta dacă fac totul cum trebuie, iau licenţa şi nu mă păleşte damblaua să urmez şi vreun masterat p-acilea, ceea ce nu cred. Şi, nu ştiu de ce, mă simt niţeluş cuprinsă de panică. De fapt, ştiu de ce.
* pentru că I don’t have a job şi e criză economică;
* pentru că nici măcar nu ştiu ce job vreau şi pot, sau dacă vreau vreunul (parte din mine crede că vocaţia mea e să fiu meduză, sau orice altă creatură gelatinoasă), şi în general ce caut eu în viaţa mea, în timp ce toţi colegii mei par să-şi fi apucat deja de un picior bucata din câmpul muncii care li se potriveşte;
* pentru că asta e ultima transformare, următoarea e la pensie;
Autobuzul 300. 3 băieţaşi de vreo 13-14 ani, însoţiţi de prietena unuia dintre ei.
Băieţaş 1: Deci, m-am prins de curând de o chestie foarte tare. (pauză retorică, ceilalţi aşteaptă cu interes) Andrea Bocelli e bărbat…
Băieţaş 2: (dezamăgit) Aa, ştiam, bă.
Băieţaş 3: Da, eu ştiam de când aveam vreo 10 ani. Şi de Nichita Stănescu ştiam că e bărbat.
Băieţaş 2: Eu de Nichita abia anul ăsta m-am prins, când am văzut tabloul cu el la şcoală…
Băieţaş 1: Cum naiba să fii mă, bărbat şi să te cheme Nichita? E ca şi cum m-ar chema pe mine Georgiana…
Băieţaş 2: Sau Teodora! (râd toţi)
(trecem cu autobuzul pe lângă Ateneu)
Băieţaş 2: Ia uitaţi, bă, trecem pe lângă Operetă!
Băieţaş 3, savant, către prietena lui: Acolo l-au împuşcat pe Ceauşescu la Revoluţie.
Prietena: Chiar acolo, la Operetă?
Băieţaş 3: Nu chiar acolo, un pic mai încolo, unde se vede steagu…
Prietena: De unde ştii?
Băieţaş 3: Mereu am fost tare la istorie… Vreau să mă fac ghid de muzeu.
(Prietena lui îl priveşte în extaz)
P.S. Pentru că mă întreabă lumea ce mai face Mariciui, mă simt obligată să aduc la cunoştinţa publicului ultimele noutăţi. Mariciui a rămas oarbă după ce tipa care pretindea că este fata părinţilor lui Mariciui a pus gloanţe adevărate într-un pistol cu gloanţe oarbe cu care Mariciui trebuia să fie împuşcată într-un film. Tipa a făcut asta pentru că e şi ea îndrăgostită de bărbatul vieţii lui Mariciui, Huan Mighel, cum era şi nevasta lui Huan Mighel, cum era şi tipa care a omorât-o pe nevasta lui Huan Mighel şi care a scăpat de închisoare pentru că suferea de dublă personalitate. Acum Mariciui ar putea să fie împreună cu Huan Mighel, pentru că nevasta lui e moartă, logodnica lui s-a împăcat cu adevăratul bărbat al vieţii ei şi cealaltă admiratoare, care s-a dat drept fata părinţilor lui Mariciui, e la zdup, plus că părinţii care au părăsit-o pe Mariciui când era mică o iubesc iar. Ea însă e oarbă şi din cauza asta e nefericită şi se ceartă cu Huan Mighel. Ba şi-a mai şi pierdut copilul când a ieşit la plimbare. Noroc că l-a găsit repede. Atât momentan, stay tuned.
